Scosul limbii
Scosul limbii in afara este deseori asociat cu Sindromul Down si mentionat ca o caracteristica a acestuia. In mod traditional se spune ca acest lucru se datoreaza unei limbi marite, dar, cercetarile actuale se pronunta in favoarea unei combinatii intre factorii fizici si de dezvoltare specifici fiecarui individ.
Miscarile limbii ar trebui luate in considerare in contextul intregului organism. Toate partile corpului sunt legate intre ele iar factorii care afecteaza dezvoltarea motrica intr-o anumita parte pot, de asemenea, influenta si gura.
Este important de stiut ca nu toti copiii cu Sindrum Down isi scot limba, dar si ca este o etapa normala in dezvoltarea timpurie.
Factori care pot influenta scosul limbii in afara:
• Suptul copiilor cu Sindrom Down este mai slab si invata sa controleze fluxul lichidului prin scoaterea limbii;
• Copiii cu Sindrom Down au cerul gurii mai mic si mai arcuit, ceea ce inseamna mai putin spatiu pentru limba;
• Tonusul limbii este mai scazut iar acest lucru o face sa para mai mare deoarece este mai lasata. Miscarile limbii depind de actiunea mai multor muschi ai gurii si joaca un rol important in procesele de inghitire, masticatie, respiratie si vorbire. Copiii cu Sindrom Down intampina dificultati in producerea si coordonarea miscarilor necesare pentru a controla limba;
• In timpul cresterii, limba se dezvolta intr-un ritm diferit fata de cel al altor parti ale fetei, cum ar fi maxilarul, ceea ce duce, in primii ani, la inaltarea si inaintarea pozitiei limbii in gura. Acest lucru, combinat cu o activitate orala mai mica si cu un tonus muscular scazut pot determina scosul limbii;
• Muschii limbii corecteaza si ajusteaza permanent pozitia limbii in gura bazandu-se pe feedback-ul senzorial pe care il primeste. Multi copii cu Sindrom Down au dificultati in a receptiona si interpreta informatia senzoriala si este posibil sa nu-si dezvolte aceasta capacitate prea repede sau complet. In consecinta, ei s-ar putea sa nu fie constienti ca isi scot limba;
• De asemenea, scosul limbii poate fi rezultatul inabilitatii de a misca separat maxilarul de limba. Aceasta este o deprindere care se dezvolta de-a lungul timpului si este dependenta de stabilitatea maxilarului (fara aceasta stabilitate limba patrunde in afara si maxilarul coboara);
• Scosul limbii se poate datora si unor afectiuni ale cailor respiratorii, cum ar fi polipii sau amigdalele marite, frecvent intalnite la copiii cu Sindrom Down;
• Abilitatea de auto-corectie a limbii scoase necesita un anumit grad de constientizare si motivatie pentru schimbare. In functie de varsta si nivelul de dezvoltare ale copilului este posibil ca auto-monitorizarea sa nu se realizeze complet sau sa se realizeze mult mai tarziu;
• Multi copiii cu Sindrom Down au o dezvoltare motrica intarziata si de aceea este posibil sa nu aiba o baza stabila pentru dezvoltarea deprinderilor oral-motrice;
Infectiile cailor respiratorii superioare care blocheaza nasul copiilor ii pot determina sa respire pe gura. Cand respira pe gura, maxilarul coboara iar limba nu mai ramane in cavitatea bucala. Aceste infectii pot aparea si datorita unor infectii ale urechii mijlocii, deseori intalnite la copiii cu Sindrom Down. Ele apar datorita unei disfunctii ale trompei lui Eustache, localizata in spatele gatului si conectata cu urechea mijlocie ( functia sa este de a egaliza presiunea aerului in ambele timpane). Daca tonusul muschilor care inconjoara intrarea in trompa este scazut atunci poate patrunde lichid in urecea mijlocie, cauzand infectii de-a lungul timpului.
S-a constatat ca scosul limbii la copiii cu Sindrom Down este in general o faza trecatoare, adesea asociata cu infectii ale gingiilor si gatului. Cazurile in care acest fenomen persista sunt datorate unui tonus muscular in general foarte scazut si in consecinta unei dezvoltari oral-motrice intarziate. La acesti copii s-a demonstrat aparitia intarziata a deprinderii de a manca si a bea, de aceea si trecerea de la mancare lichida la mancare solida se face mai tarziu, deprinderile de muscat si inghitit aparand si ele mai tarziu. Muscatul si mestecatul se bazeaza pe miscari repetate ale maxilarului si pe abilitatea de a misca limba in mai multe directii.
Trebuie sa se tina cont si de nivelul de dezvoltare al copilului si sa fie consultat un logoped, un fizioterapeut si un terapeut ocupational pentru a fi siguri ca se porneste de la un nivel potrivit. Pentru a minimaliza scosul limbii, copilul trebuie sa dezvolte urmatoarele:
• Controlul asupra capului si diferitelor parti ale corpului;
• Tonus facial/ oral marit
• Sensibilitate orala marita
• Miscari imbunatatite ale buzelor
• Miscari imbunatatite ale maxilarului
• Miscari imbunatatite ale limbii
Dupa cum se poate vedea, scosul limbii poate aparea din mai multe motive, iar la multi copii cu Sindrom Down este vorba pur si simplu de o dezvoltare intarziata. De aceea este important sa se faca o evaluare completa, pentru a va asigura ca se alege calea corecta pentru remediere. Ar fi nepotrivit sa va axati pe niste deprinderi pe care copilul nu le poate atinge. In dezvoltarea normala caracteristicile oral-motrice se stabilizeaza in general in jurul vastei de 24 luni, dar copilul dumneavoastra este posibil sa aiba o dezvoltare intarziata si un tonus muscular scazut pentru a demara anumite activitati la aceasta varsta. Fiecare copil este diferit si de aceea si planul de terapie trebuie adaptat in functie de acesta. Este esential sa consultati un logoped un fizioterapeut si un terapeut ocupational pentru a avea o opinie de ansamblu asupra dezvoltarii fizice, senzoriale, oral-motrice si sa discutati despre insemnatatea lucrului in aceste directii. Ei sunt expertii certificati sa va ghideze in acest proces.
Daca nu aveti posibilitatea consultarii unui terapeut, poti incerca cateva din sugestiile de mai jos. Eliminati orice afectiuni medicale ( de ex. polipi si amigdale marite, infectii ale gingiilor, gatului, cailor respiratorii, etc.). Selectati unul sau doua exercitii pe care le puteti incerca, dar trebuie sa tineti cont de faptul ca poate fi daunator sa le practicati in acelasi timp. Adultii se entuziasmeaza adesea, dar daca copilul nu poate coopera la exercitiu, ei pot deveni reticenti la alte forme de interventie pe termen lung. De aceea este esential sa fiti constienti de puterile si dificultatile copilului dumneavoastra si sa ii laudati din plin pentru orice incercare pe care ei o fac. Este posibil sa fie necesara practicarea repetata iar dumneavoastra trebuie sa le aratati foarte clar ce au de facut, intr-un mod pe care ei il pot intelege. Observati-va copilul si tineti cont cand scot limba, ce anume fac in acel moment si cat timp dureaza, daca se corecteaza singuri, etc. Trebuie sa aveti multa rabdare si sa fiti pregatiti sa repetati activitatea iar si iar. Este posibil sa dureze pana cand o deprindere sa fie realizata. Cel mai important, faceti activitatea amuzanta!
Idei practice pentru dezvoltarea sensibilitatii orale si a tonusului muscular:
• Nu faceti mai multe activitati in acelasi timp;
• Nu desfasurati aceste activitati in timpul meselor intrucat pot genera la o aversiune legata de mancare;
• Exercitiile trebuie sa se desfasoare pe perioade scurte de timp;
• Vorbiti despre ceea ce faceti, pas cu pas;
• Asigurati-va ca atat dumneavoastra cat si copilul stati intr-o pozitie relaxanta, confortabila
• Asigurati-va ca pozitia copilului este stabila si sustinuta;
• Minimalizati distragerile ce pot aparea, de ex. televizorul, radioul, alte persoane, etc.
• Faceti pauze pentru a-i permite sa inghita saliva care se poate acumula;
• Aceste exercitii pot fi facute de-a lungul zilei, de exemplu in timpul imbaierii/ uscarii ( folosind un prosop, un burete, etc)
• Nu incercati aceste lucruri daca copilul este racit
• Incetati imediat daca exercitiul ii provoaca copilului suferinta.
Exercitii recomandate:
1. Fata copilul dumneavoastra este sensibila, de aceea trebuie sa-i pregatiti inainte de a-i aborda. Folositi de ex. un prosop pentru a-i lovi usor, dar ferm peste maini, brate, umeri corp si gat.
2. Se atinge ferm cu o tesatura aspra ( ex. prosop) incepand cu partile laterale ale fetei, apoi fruntea, barbia si treptat se ajunge catre centrul fetei.
3. Masati obrajii cu miscari circulare, in special in jurul gurii.
4. Folositi 2 degete pentru a apasa ferm ambele buze in acelasi timp. Tineti apasat cateva minute si apoi dati drumul.
5. Atingeti descendent zona dintre nas si buza superioara in timp ce folositi degetul pentru a impinge buza superioara in sus.
6. Folosind degetul mare si aratatorul, trageti de buza superioara in jos incepand de sub nas catre partea de sus a buzei, fara insa a o atinge. Procedati in acelasi mod si cu buza inferioara, lucrand dinspre barbie catre buza. Sustineti maxilarul daca este necesar.
7. Apasati ambele buze folosind un deget aratator sub nas si celalalt deget sub buza de jos – schimbati degetele miscandu-le inspre buze.
8. Introduceti treptat condimente mai puternice in alimentatie: - curry, sosuri chinezesti, usturoi, chipsuri, otet,ketchup, iaurturi cu arome de fructe astringente sau amare: kiwi, lamaie, fructe de padure, grapefruit, merisor, etc.
9. Introduceti alimente cu temperaturi extreme ( de ex. inghetata)
10. Folositi jucarii care stimuleaza simturile.
Idei practice pentru dezvoltarea miscarilor maxilarului
1. Fata copilul dumneavoastra este sensibila, de aceea trebuie sa-i pregatiti inainte de a-i aborda. Folositi de ex. un prosop pentru a-i lovi usor, dar ferm peste maini, brate, umeri corp si gat.
2. Se atinge ferm cu o tesatura aspra ( ex. prosop) incepand cu partile laterale ale fetei, apoi fruntea, barbia si treptat se ajunge catre centrul fetei.
3. Masati obrajii cu miscari circulare, in special in jurul gurii.
4. Folositi 2 degete pentru a apasa ferm ambele buze in acelasi timp. Tineti apasat cateva minute si apoi dati drumul.
5. Atingeti descendent zona dintre nas si buza superioara in timp ce folositi degetul pentru a impinge buza superioara in sus.
6. Folosind degetul mare si aratatorul, trageti de buza superioara in jos incepand de sub nas catre partea de sus a buzei, fara insa a o atinge. Procedati in acelasi mod si cu buza inferioara, lucrand dinspre barbie catre buza. Sustineti maxilarul daca este necesar.
7. Apasati ambele buze folosind un deget aratator sub nas si celalalt deget sub buza de jos – schimbati degetele miscandu-le inspre buze.
8. Introduceti treptat condimente mai puternice in alimentatie: - curry, sosuri chinezesti, usturoi, chipsuri, otet,ketchup, iaurturi cu arome de fructe astringente sau amare: kiwi, lamaie, fructe de padure, grapefruit, merisor, etc.
9. Introduceti alimente cu temperaturi extreme ( de ex. inghetata)
10. Folositi jucarii care stimuleaza simturile.
Idei practice pentru dezvoltarea miscarilor maxilarului
si a limbii:
Cand hraniti copilul cu lingurita, introduceti mancarea in zona centrala a limbii si exercitati o presiune ferma. Acest lucru va modera scosul limbii in timpul inghitirii.
Pe masura ce scosul limbii inceteaza, plasati mancarea in partile laterale ale gurii, intre dinti. Acest lucru va incuraja rontaitul si miscarile laterale ale limbii.
Pentru a stimula muscatul, rontaitul si miscarile laterale ale limbii:
-initial faceti acest lucru atunci cand copilul este relaxat;
-initial aceste activitati nu ar trebui desfasurate in timpul meselor;
-folositi alimente care nu se rup, de ex. fructe uscate: banane, piersici, caise,etc.
-plasati alimentul intre dinti, de-a lungul maxilarului si asigurativa ca este plasat in asa fel incat sa nu intinda buza. Nu plasati alimentul prea mult in spate, pentru ca se poate ineca.
-daca copilul nu incepe sa rontaie , scoateti alimentul incet.
-cand simtiti ca si-a dezvoltat suficient abilitatea de a musca introduceti in alimentatie si alte tipuri de alimente, cum ar fi cele care se musca si apoi se dizolva: biscuitii, pufuletii, etc.
-daca copilul nu musca din alimente rupeti-le dumneavoastra . Nu fortati copilul sa manance alimente pe care nu sunt pregatiti sa le mestece.
Idei practice pentru dezvoltarea miscarilor limbii:
• Folosind o oglinda, scoateti sunete „oo” ( ca fantoma, bufnita, maimuta,vantul) si sunete „ee” (de ex. ca un soricel) folosind miscari exagerate ale limbii. Este indicat sa miscati buzele din pozitia de zambet in cea a unui sarut.
• Exersati sarutatul. Este posibil sa fiti nevoiti sa impingeti buzele intr- o pozitie intinsa ( zambet) intr-o pozitie rotunjita ( forma sarutului). Folositi ruj sau vopsea pentru fata si lasati urme de sarut pe oglinda, pe un servetel, etc
• Sugeti printr-in pai. Tineti buzele stranse in jurul lui.
• Suflati baloane, in servetele de hartie, etc
Cand hraniti copilul cu lingurita, introduceti mancarea in zona centrala a limbii si exercitati o presiune ferma. Acest lucru va modera scosul limbii in timpul inghitirii.
Pe masura ce scosul limbii inceteaza, plasati mancarea in partile laterale ale gurii, intre dinti. Acest lucru va incuraja rontaitul si miscarile laterale ale limbii.
Pentru a stimula muscatul, rontaitul si miscarile laterale ale limbii:
-initial faceti acest lucru atunci cand copilul este relaxat;
-initial aceste activitati nu ar trebui desfasurate in timpul meselor;
-folositi alimente care nu se rup, de ex. fructe uscate: banane, piersici, caise,etc.
-plasati alimentul intre dinti, de-a lungul maxilarului si asigurativa ca este plasat in asa fel incat sa nu intinda buza. Nu plasati alimentul prea mult in spate, pentru ca se poate ineca.
-daca copilul nu incepe sa rontaie , scoateti alimentul incet.
-cand simtiti ca si-a dezvoltat suficient abilitatea de a musca introduceti in alimentatie si alte tipuri de alimente, cum ar fi cele care se musca si apoi se dizolva: biscuitii, pufuletii, etc.
-daca copilul nu musca din alimente rupeti-le dumneavoastra . Nu fortati copilul sa manance alimente pe care nu sunt pregatiti sa le mestece.
Idei practice pentru dezvoltarea miscarilor limbii:
• Folosind o oglinda, scoateti sunete „oo” ( ca fantoma, bufnita, maimuta,vantul) si sunete „ee” (de ex. ca un soricel) folosind miscari exagerate ale limbii. Este indicat sa miscati buzele din pozitia de zambet in cea a unui sarut.
• Exersati sarutatul. Este posibil sa fiti nevoiti sa impingeti buzele intr- o pozitie intinsa ( zambet) intr-o pozitie rotunjita ( forma sarutului). Folositi ruj sau vopsea pentru fata si lasati urme de sarut pe oglinda, pe un servetel, etc
• Sugeti printr-in pai. Tineti buzele stranse in jurul lui.
• Suflati baloane, in servetele de hartie, etc
Traducere realizata de Mihaela GHELASE –voluntar Up Down
dupa articolul postat pe http://www.downsyndrome.ie/tongue_protrusion_article_aug_04.pdf
