Mătușa mea este una dintre cele mai vesele și mai optimiste persoane pe care le cunosc. Are 52 de ani, deși speranța de viață, în anul nașterii sale, pentru ea, era în jur de 35 de ani. Mamaia nu avea atunci la dispoziție terapeuți, informații sau ajutor de la stat. Cu toate astea, a crescut-o cît de bine a putut.

Cînd rîde mătușa mea, nu poți rămîne supărat. Cînd o cunoști, te ia în brațe, te ține de mînă și te întreabă cum te cheamă și cine ești. Nu este capabilă de ură, îți oferă iubire. Adevărul este că și primește multă iubire, mai ales de la mama. Tot mama este cea care aleargă prin oraș și prin sat ca să-i facă rost de actele de care are nevoie statul român ca să-i ofere un ajutor financiar.

Textul integral, la Cyberculture.ro.

Iata ca a mai trecut un an. Un an in care beneficiarii Asociatiei Up Down au muncit din greu, la gradinita, la scoala, la sedintele de recuperare, dar progresele  au meritat efortul.

Pentru a marca toate acestea, Asociatia Up Down a organizat si anul acesta  petrecerea de sfarsit de an,  in cinstea copiilor cu sindrom down si a familiilor acestora.

Au participat 30 de copii cu sindrom Down, fratii si surorile acestora, in numar de 20, parintii lor dar si membrii fondatori ai asociatiei, precum si terapeutii nostrii care desfasoara activitatile de terapie cu beneficiarii.  Au fost prezente aproximaiv 100 de personae, intr-un cadru destinat petrecerilor pentru copii.

[nggallery id=15]

Micutii s-au jucat, au fost animati de `Bombonica`, au servit pranzul si………….. bineinteles ca a sosit si Mos Craciun. Darurile binemeritate au fost oferite fiecarui copil prezent si primite cu bucurie si curiozitate.

Ne-am bucurat sa ii vedem impreuna  pe acesti copii minunati care, de la an la an, fac progrese considerabile,  sa stam de vorba cu familiile lor, si fara modestie, sa primim felicitari si multumiri pentru programul nostru de terapii la domiciliu. Sinceritatea si iubirea dezinteresata pe care le manifesta acesti copii ne fac sa luptam in continuare pentru a le putea facilita drumul catre o viata mai buna.

Multumim tuturor ce ne stau alaturi pentru indeplinirea acestora si dorim ca anul ce vine sa fie incununat cu cel putin tot atatea realizari ca si in anul ce se incheie.

Circa 30 de cadre didactice au fost premiate recent în Bistriţa-Năsăud pentru eforturile deosebite în lupta antidiscriminare. Formularea pare pompoasă, însă descrie un adevăr simplu şi frumos: au integrat în învăţământul de masă tot atâţia copii cu autism, nu doar respectându-le drepturile, ci predând în acelaşi timp celorlalţi copii şi părinţi lecţia neurodiversităţii şi a toleranţei. Tocmai de asta, mi se pare trist nu atât cât de ignoranţi sunt unii dintre concetăţenii noştri, dar mai ales de câtă răutate şi autosuficienţă sunt capabili.

Dar e firesc, nu, într-o ţară de olimpici, unde toţi copiii neurotipici sunt perfecţi, nu creează probleme la clasă, nu intră în comă alcoolică în clasa VI-a, nu pică pe capete bacalaureatul, nu fug de la ore şi nu iau profesorii la mişto. Profesorii sunt toţi pedagogi desăvârşiţi, nu întreţin relaţii deviante cu elevii, nu lipsesc de la ore, nu ameninţă copiii NEUROTIPICI că îi aruncă pe geam, sunt extrem de pregătiţi şi capabili să facă faţă oricărei provocări ridicate de un copil. Învăţământul românesc e perfect şi performant. Câte un copil cu Down sau autism ici colo îl destabilizează.

Articolul integral, la Think Outside the Box

Şerban Nicolescu (31 de ani) s-a născut cu o afecţiune genetică gravă: sindromul Down. Cu toate acestea, a urmat un liceu normal, este campion olimpic printre oamenii cu dizabilităţi intelectuale şi, de şase ani, munceşte la Fundaţia Special Olympics.

Şerban pare dintr-o dată fericit. Meticulos, ca un funcţionar adevărat, îi aşază tatălui gulerul cămăşii, strâmb într-o parte. Îşi îmbrăţişează apoi tatăl şi, deodată, zâmbeşte. Zâmbeşte sincer, senin, deşi privirea îi e pierdută undeva, în gol. Sunt câteva minute peste unu după-amiaza şi, ca în fiecare zi, domnul Nicolescu a venit să-l ia pe Şerban de la birou. „Ai întârziat puţin”, îl muştruluieşte Şerban.

În două ceasuri, dintr-o suflare, Şerban, care s-a născut cu sindromul Down, a povestit toată istoria amplă a vieţii lui. Iar în povestirile sale există nu unul, ci două personaje principale: el şi tatăl său. Repetă des: „El este mentorul meu, cel care m-a format şi m-a educat”, şi totul pentru că, în cazul său, sprijinul primit este esenţial. Acum, Şerban este un om mare. Ţine discursuri motivaţionale la diferite evenimente, îşi continuă antrenamentele sportive, căci este şi sportiv, şi îşi face munca exemplar la birou. Iar în spatele acestui program încărcat şi al reuşitelor de până acum, a stat permanent familia.

Articolul integral, în ziarul Adevărul

Acum ai ocazia să ne ajuți în mod direct, fără să scoți vreun ban din buzunar și fără să te deplasezi. Avem un proiect participant în programul de grant-uri Raiffeisen Comunități. Propunem un lucru în care avem experiență și care-i ajută în mod real pe copiii cu sindromul Down: terapiile la domiciliu.

Cum votezi

1. Dacă ai deja un cont de anul trecut pe site-ul Raiffeisen Comunități, intră în cont. Dacă nu, îți creezi unul.

2. Mergi la proiectele din București și caută “Terapii la domiciliu” în secțiunea “Servicii sociale”.

3. Bifează proiectul nostru și apasă sus sau jos butonul galben Votează.

Argumentare

Proiectul nostru răspunde la nevoile persoanelor cu handicap de recuperare și integrare în sociatate. Faptul că terapiile se desfășoară la domiciliul beneficiarilor înlesnește desfășurarea proiectului și totodată se alătură ONG-urilor și instituțiilor statului care nu acoperă nevoile acestor persoane.

Proiectul ”Terapii la domiciliu” are ca scop intervenția timpurie în procesul de dezvoltare globală a beneficiarilor, astfel ca la final aceștia să fie capabili din punct de vedere cognitiv și comportamental să urmeze cursurile instituțiilor de învățământ, să se dezvolte, să se integreze și să poată fi utili societății.

În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele activități:

1. Terapie ocupațională

2. Terapie logopedică

3. Kinetoterapie

Modul în care sunt utilizate fondurile va fi descris într-un raport de activitate anual publicat pe site-ul Asociației. De asemenea, asociația pune la dispoziția sponsorilor, donatorilor, rapoartele financiare ale acesteia.

Mulțumim!

Citește toate detaliile proiectului nostru pe site-ul programului de grant-uri. Tot acolo poți consulta bugetul proiectului propus (fișier DOC).

Nu poți vota decît o singură dată dintr-un cont, dar se poate vota din conturi diferite de pe același IP. Se poate vota până în 17 septembrie 2012.

Îți mulțumim din suflet pentru sprijin și sperăm să primim finanțarea, în beneficiul copiilor cu sindrom Down și a părinților acestora!

A apărut Trăind cu sindromul Down, revista publicata prin Editura de sud de catre ALDO-CET, Asociatia LANGDON DOWN Oltenia si Centrul Educational Teora si dedicata problemei copiilor nascuti cu acest sindrom.

Editor coordonator: Maria Vilsan.

Comitetul de redactie: Daniela Barbu, Madalina Jianu, Carmen Manea.

Cele 30 de pagini ale volumul I (septembrie 2002) ofera familiilor celor aflati in suferinta un grupaj de Informatii generale despre sindromul Down (scurt istoric, frecventa, terminologie, date genetice, tipologie, evolutie). Sint publicate adrese si informatii legate de Asociatiile Down din Romania, Stirile European Down Syndrome Association, Stirile Down Syndrome International.

Este, de asemenea, prezentata prima conferinta despre Sindromul Down in Romania. Numeroase materiale utile (si emotionante) despre posibilitatile de educatie si dezvoltare ale copiilor cu sindrom Down: Influenta factorilor de mediu, PC-ul si copilul cu sindrom Down, Centrul educational Teodora.

Sursa: Observator cultural